Printeaza / Trimite completari

Tesuturi vegetale si animale

Acasa » Lectii Biologie

Tesuturi vegetale si animale

Definitie: tesutul este o grupare de celule cu aceeasi forma si structura, care indeplineste aceeasi functie.

  • Localizare: in organismele pluricelurare.
  • Celula -> tesut -> organ -> organism
  • Stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor se numeste histologie.

 

Tesuturi vegetale

                Clasificare: dupa forma celulelor - parenchimatice (cu celule izodiametrice); prozemchimatice (cu celule alungite).  Dupa gradul de diferentiere celulara - meristematice (cu celule tinere); definitive (cu celule diferentiate). Dupa origine- primare (din meristeme primare); secundare (din meristeme secundare). Dupa prezenta continutului celular - vii; moarte. Dupa rol - asimilatoare; formative; depozitare; absorbante; mecanice; secretoare; protectoare; aerifere; conducatoare; senzitive; de miscare.

               

Tesuturi formative (embrionare, meristematice)

                Etape in dezvoltarea plantei: celula - ou - embrion (tesuturi embrionare) - tesuturi definitive.

                Origine: din embrion ­

     

    • Cotiledoane - > frunze
    • Gemula - > tulpina
    • Tigela - >  hipocotil (zona de tranzitie de la structura radacinii la cea a tulpinii).
    • Radicula - > radacina (radicula si gemula prezinta varf vegetativ si formeaza meristeme primare). 
    •  - din meristemele primare (care determina cresterea in lungime) - > meristeme secundare (care determina cresterea in grosime).

                Caracterele celulelor meristematice: tinere, mici, izodiametrice, citoplasma densa, nucleu foarte mare situat central, pereti foarte subtiri, celulozici; fara spatii aerifere; fara plastide colorate; fara substante de rezerva; vacuole vizibile.

                Diviziunea celulelor: periclin   anticlin   

 

Clasificarea tesuturilor meristematice:

- dupa localizare in corpul plantei: embrionare (proembrion); apicale (apex radicular, apex caulinar); intercalare (discontinue - intre tesuturile definite din internodurile paielor; continue - asemanatoare cu doua inele concentrice).

- dupa origine: primare (apicale si intercalare discontinue) ce formeaza tesutul definitiv din structura primara a organelor; secundare (laterale, intercalare continue) ce formeaza tesutul definitiv din structura secundara a organelor axiale.

 

Tesuturi definitive

                Origine: din meristeme.

                Caracteristica principala: celulele nu se divid, tesuturile au roluri diverse.

                Tipuri de tesuturi: tesuturi de aparare, tesuturi fundamentale, tesuturi conducatoare, tesuturi mecanice, tesuturi secretoare.

                Tesuturile de aparare: localizare - la exteriorul organelor sau altor structuri. Apara impotriva agentilor nocivi, patogeni, impotriva animalelor, temperaturilor excesive. Au rol in cicatrizare. Tesuturile de aparare au origine dubla: scufia; rizoderma (stratul de celule din regiunea pilifera), exoderma, endoderma, epiderma (la exteriorul organelor aeriene).

                Peridermul si ritidoma tesuturi de aparare secundara.

                Tesuturi fundamentale (parenchimatice) pot fi: tesuturi de asimilatie, de depozitare pentru substante organice; tesut aerifer (stomatele); tesut acvifer = depoziteaza apa.

 

                Tesuturi conducatoare: sunt de doua categorii: lemnoase (xilem) - vase lemnoase, fibre lemnoase, parenchin lemnos;  liberiene - conduce seva elaborata (floen) formata din tuburi ciuruite, parenchin liberian, fibre liberiene.

 

                Tesuturi mecanice: sustin si dau elasticitate plantei, fibre textile.

                Tesuturi secretoare: pot fi externe (papile, glande digestive, nectarigene, salifere); interne (canale, buzunare, celule).

 

Tesuturi animale

                Principalele tipuri de tesuturi animale sunt:

                - tesutul epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

                A. Tesutul epitelial - protejeaza organele sau captuseste cavitatea lor. Apara organismul. Secreta anumite substante. Pot indeplinii functii senzitive. Sunt avasculare ( nu au vase de sange).

                Clasificare:- epiteliile de acoperire ( cu celule prismatice, cilindrice, cubice).

               

                - epitelii glandulare: formeaza glandele endocrine, exocrine si mixte.

                - epitelii senzoriale (se gasesc in mucoasa olfactiva, in urticula si sacula in mugurele gustativ).

 

                B. Tesutul conjunctiv/ de legatura: hraneste alte tesuturi sau organe; da rezistenta organismului; leaga organele intre ele; apara organismul.

                Alcatuirea tesutului conjunctiv: celule, fibre, substanta fundamentala- moale, semidura, dura, fluid (sangele).

Clasificare:

    • - tesut conjunctiv moale: lax, elastic, adipos, fibros.
    • - tesut conjunctiv semidur: intra in alcatuirea cartilajelor, formeaza oasele. Exemple: tesut osos compact (diafizele oaselor lungi); tesut osos spongios (in epivasele oaselor lungi) are ariole si trabecule (canale).

 

                C. Tesutul muscular este format din celule fusiforme cu unul sau mai multi nuclei.

                Tipuri de tesut muscular:

                - tesut muscular striat (componenta muschilor scheletici, limba, laringele).

                - tesut muscular neted (alcatuieste organele interne - stomacul, intestinele).

                - tesut muscular cardiac (alcatuieste inima).

 

                D. Tesutul nervos format din neuroni si celule gliale.

 

 

                Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Celulele gliale hranesc neuronii si ii sustin.