Printeaza / Trimite completari

Unitatile majore de relief din Romania

Acasa » Lectii Geografie

Unitatile majore de relief din Romania

Def: unitatile majore de relief reprezinta subdiviziuni ale treptelor de relief caracterizate prin limite relativ clare si precise si printr-o relativa omogenitate a conditiilor naturale.  

 

Unitatile majore de relief din Romania

  • A.Carpatii

Carpatii Orientali.

a. Carpatii Maramuresului si Bucovinei

Limitele: N- granita cu Ucraina; S- depresiunea Dornelor Campul lung moldovenesc/ grupa centrala; V- Transilvania; E- campia Moldovei.

Mod de formare: incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina. Altitudine maxima 2303 m varful Pietrosu Rodnei. Este prezent relieful glaciar-> lacul Lala si Buhaescu. Culmile montane sunt orientate NV-SE; in vest sunt muntii vulcanici Oas, Gutai si Tibles. In centru muntii sunt alcatuiti din sisturi cristaline. In est munti alcatuiti din roci sedimentare (flis= roca moale/ sedimentara).

b. Grupa centrala/ Carpatii Moldo-Transilvani.

Limite: N- depresiunea Dornelor Campul lung Moldovenesc/ Grupa de nord. S- valea Oituzului, depresiunea Brasovului.  S-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza alpina. Pastreaza cele 3 fasii paralele. Are relief vulcanic in muntii Calimani, Gurghiu, Harghita si in centru muntii Bistritei, Ceahlau, Tracaului. In est munti acoperii de roci sedimentare.

Altitudinea maxima este de 2100 m varful Pietrosu Calimani. La sud de muntii Harghita – lacul Sfanta Ana (vulcanic). Depresiunea Giurgeului in valea Muresului si depresiunea Ciucas in valea Oltului.

c. Grupa sudica/ Carpatii Curburii.

Limite: N- valea Oituzului, depresiunea Brasovului, S- valea Prahovei.

Altitudinea maxima 1954 m varful Ciucas. Muntii s-au format prin incretire. Dispare paralelismul culmilor. Are munti vulcanici (relief petrografic, fluviatil) si din sisturi cristaline.

 

Carpatii meridionali

Limite E- valea Prahovei. V- culoarul Timis-Cerna-Bistra.

Caracteristici: mod de formare- incretire. S-au format in orogeneza alpina. Prezinta cel mai dezvoltat relief glaciar dintre Carpati. Este alcatuit din sisturi cristaline, iar la cele doua extremitati calcare si conglomerate.

                Pastreaza cele 3 platforme de eroziune (suprafata de nivelare). In timpul cuaternalului Carpatii Meridionali s-au inaltat cu aproximativ 1000m.

                Singura vale transversala este cea a Oltului denumita defileul Turnu Rosu-Cozia. Fagaras sunt munti de tip bloc.

 

a. Bucegi-Piatra Craiului.

Limite: E- valea Prahovei. V- Valea Dambovitei.

Altitudinea maxima 2505 varful Omu (Bucegi). Prezinta relief carstic (sisturi cristaline, calcare si conglomerate), ruiniform : Babele, Sfinxul, Pestera Dambovicioara.

b. Fagaras

Limite:E-  valea Dambovitei, V- valea Oltului. Altitudine maxima 2544 varful Moldoveanu.

Relief structural: munti bloc, glaciar: Balea, Capra. Calcare si conglomerate (roci sedimentare).

c. Parang – cea mai mare subdiviziune.

Limite: E-  valea Oltului, V- valea Jiului si Valea Streiului. Altitudinea maxima 2519 varful Parangul Mare. Relief glaciar: lacul Galcescu. Intre Fagaras si Parang – Depresiunea Lovistei.

d. Retezat- Godeanu.

Limite: V- velea Jiului si a Streiului, E- valea Timis-Cerna-Bistra. Altitudine maxima 2509 m, muntii Retezat varful Peleaga. Relief Glaciar: lacul Bucura- cel mai mare si lacul Zanoasa- cel mai adanc.

Carpatii Occidentali

Muntii Banatului formati din muntii Bnatului propriu-zisi, muntii Poiana Rusca.

Muntii Banatului s-au format prin incretire in timpul orogenezei alpine. Are sisturi cristaline cu intercalatii de calcare si conglomerate si relief carstic. Muntele Semenicului 1446 m varful Semenic. Munti Banatului 1374 m varful Padesului. Sunt bogati in minereu de fier, muntii Ghelari si Teliuchiul inferior, Ocna de fier si Pognecea (muntii Banatului).

a. Muntii Banatului

Limite : S- valea Dunarii, N- valea Timisului.

b. Muntii Poiana Rusca

Limite: S- culoarul Bistra, N- valea Muresului.

c. Muntii Apuseni

Limite: S- valea Muresului, N- valea Somesului. Altitudine maxima 1849 m varful Bihoru Mare. Pricipala caracteristica o reprezinta discontinuitatea dintre diversele grupee de muntii ( puternic fragmentati). 

Apusenii prezinta 3 depresiuni de tip golf: Zarand, Beius, Vad-Borod.

Apusenii sunt alcatuiti dintr-un mozaic petrografic. Contine cel mai tipic relief carstic din Romania. Exemplu: pestera Scarisoara, pestera Vantului (cea mai lunga), pestera Ursilor. Masivele montane sunt dispuse radiar.

La nord de valea Somesului muntii au suferit o scufundare lenta  (intre 800 – 1000 m) determinand formarea „jugului intracarpatic”.

B. Subcarpatii

Pozitia geografica: la exteriorul Carpatilor Orientali si Meridionali si tin de la valea Moldovei de nord pana la valea Motrului in sud. Mod de formare incretire. Sunt alcatuiti din roci sedimentare (argila, marne, calcare si conglomerate). Altitudini cuprinse intre 600- 1000 m.  Are relief cutat anticlinale si sinclinale.


Subdiviziunile:

a. Subcarpatii Moldovei se desfasoara intre valea Moldovei si valea Trotusului.

Altitudinea maxima 911 m culmea Plesului. Subcarpatii Moldovei sunt alcatuiti dintr-un singur sir de depresiuni inchise la exterior de un sir de dealuri.

b. Subcarpatii Curburii se desfasoara intre valea Trotusului si valea Dambovitei.

Altitudinea maxima 996 m Magura Odobestilor. Apar doua siruri de depresiuni inchise la exterior de doua siruri de dealuri. Depresiunea Policiori: vulcani noroiosi.

c. Subcarpatii Getici se desfasoara intre valea Dambovitei si valea Motrului. 

Altitudine maxima 1018 m Magura Matau. Apar doua siruri de depresiuni inchise la exterior de doua siruri de dealuri.

C. Depresiunea colinara a Transilvaniei situata in interiorul arcului Carpatic.

Caracteristici: s-a format prin depunere de sedimente pe vechea platforma intra-alpina. La sfarsitul erei Mezozoic odata cu ridicarea Carpatilor, fundamentul depresiunii colinare a Transilvaniei s-a scufundat pana la 4500 m adancime. Pe marginile estice, vestice si sudice se gaseste relieful dezvoltat pe sare = cute diapire. In centrul depresiunii Colinare apare relieful de domuri= domuri gazeifere 99 % puritatea gazului metan. Roci sedimentare : argile, marne, calcare, conglomerate si nisipuri.


Subdiviziuni:

a. Zona marginala/ submontana formata din dealuri si depresiuni. Altitudine maxima 1080 m.

b. Podisul Transilvaniei. In nord – podisul Somesan. Centru: campia Transilvaniei, denumirea de campie este datorata folosintei in agricultura si are si terenuri plate. In sud podisul Tarnavelor.

 

D. Dealurie de Vest situate la exteriorul Carpatilor Occidentali. Dealurile se desfasoara de la valea Somesului in nord pana la valea Dunarii in sud.

Dealurile s-au format prin eroziuni si acumulari pietonale=roci sedimentare. In substratul dealurilor de Vest patrund din zona montana roci  vulcanice si cristaline. Dealurile sunt o unitate de tranzitie dintre Carpati si campie. Altitudinea maxima este de 595 m.

Subdiviziuni:

In nord dealurile Silvaniei intre somes si Crisul Repede.

Dealurile Crisene de la Crisul Repede la valea Maramuresului.

Dealurile Lipovei intre valea Muresului in nord si valea Begai in sud.

 

E. Podisul Moldovei

Limite: N-E valea Prutului, S- campia Romana, V- culoarul Siretului si Moldovei. S-au format prin depunere de sedimente. La nord de Iasi s-a format prin depunere de sedimente pe vechea platforma est-europeana. La sud de Iasi s-a format pe o zona de scufundare  (depunere de sedimente intr-un fost lac).

La suprafata este alcatuit din roci sedimentare: argile, marne, nisipuri  pietrisuri. Altitudinea maxima 688 m podisul Sucevei. Are relief structural – cueste (coasta Iasilor). Au loc alunecari de teren.

 

Subdiviziuni:

Podisul Sucevei. Limite: V- valea Moldovei, E- valea Siretului.

Campia Moldovei altitudine maxima 265 m dealul Cozancea.

Podisul Baradului. La sud de Iasi. Altitudine maxima 561 m, dealul Dorosanu. Sunt prezente cuestele.

 

F. Podisul Dobrogei este situat in sud-estul Romaniei. Limite: S- granita cu Bulgaria, E- marea Neagra, V si N- Dunarea si lunca Dunarii.

Caracteristici: s-a format in 3 etape succesive: podisul Casimcei-> s-a format in orogeneza caledoniana; muntele Macinului -> s-a format in orogeneza hercinica; podisul Dobrogei de sud- s-a format prin depunere de sedimente si leoss pe vechea platforma moesica. Altitudinea maxima 497 m varful Greci. Este alcatuit din sisturi verzi, roci vulcanice, sedimentare.

Este prezent relieful litotal. Exemple: delta, laguna, limane, faleza.

 

Subdiviziuni:

a. Masivul Dobrogei de Nord.

b. Podisul Dobrogei de sud – zona litorala: - sectorul nordic (faleze).

- Sectorul sudic (lagune, delta).

 

G. Podisul Getic

Limite: E- valea Dambovitei, N- podisul Mehedinti si subcarpatii Getici, S- campia Romana. S-a format prin eroziune si acumulare piemontana. Podisul este alcatuit din roci sedimentare: argile, marne, pietris. Altitudinea scade de la 700-800 m  la 200-300m . Altitudinea maxima este de 772 m in platforma Argesului. Cele mai importante resurse de lignit. Are relief fluviatil.

 

H. Podisul Mehedinti este situat in S-V Romaniei.

Limite: S- Podisul Getic, N- muntii Mehedinti, E- valea Motrului, V- Dunarea.

Caracteristici: cea mai mica unitate majora de relief. S-a format prin incretirea scoartei terestre. Este alcatuit din sisturi cristaline, roci sediemntare (calcare). Prezinta relief carstic. Pestera Topolnita. Podul natural de la Ponoare. Altitudinea maxima 801 m varful Patriarhul.

 

I. Campia Romana este situata in sudul Romaniei.

Limite: V, S, E – Dunarea si lunca Dunarii. N – podisul Getic, subcarpatii Curburii, podisul Moldovei.

Caracteristici: depunere de sedimente intr-un fost lac care s-a retras spre marea Neagra. Altitudinile scad de la nord la sud si de la vest la est. Altitudinea maxima varieaza intre 300-350 m in campia inalta a Pitestiului si Targovistei. Altitudinea minima 6m in campia Siretului inferior (zona de subsidenta activa). Prezenta reliefului eolian in campia Olteniei (duna de nisip).

Grosimea loessului 40 m in campia Baraganului; pe loess au loc procese de tasare si sufoziue=>crovurile ( lacuri Amara, Movila Miresii).

Sunt prezente 3 tipuri genetice de campii: campii piemontane, exemplu campia Pitestiului si a Targovistei; campii de subsidenta, exemple: campia Buzaului, Siretului inferior, Titu Gherghitei; campii tabulare sau orizontale acoperite cu loess, exemple: campia Baraganului si a Olteniei.

Subdiviziuni ale campiei Romane:  

a. Campia Olteniei sau sectorul vestic, cuprinde campia Blahnitei, campia Bailestilor, campia Romanatilor.

b. Sectorul central al campie Romane.

c. Sectorul estic al campiei Romane.

 

J. Campia de vest

Limite: N- muntii vulcanici Oas, Gutai; S- valea Dunarii; E- Ungaria si Serbia; V- Dealurile de Vest, muntii Zarandului.

Mod de formare: depunere de sedimente in lacul panonic care s-a retras de la est la vest. Altitudinea maxima este de 174 m. Altitudinea minima 80 m campia Timisului. Campia de Vest are inclinare redusa care determina inundatii.

Prezenta celor 3 tipuri  genetice de campii: piemontane (campia Vingai); de subsidenta (campia Somesului, Timisului, Crisurilor); tabulare (campia Aradului, Careiului).

Campia de Vest prezinta relief fluviatil, eolian (in campia careiului exista dune de nisip).

 

K. Delta Dunarii

Cea mai noua unitate majora de relief. Este o campie in formare prin aluvionare situata in estul Romaniei.

Limite: N- Ucraina; S- podisul Dobrogei; E- marea Neagra.  

Caracteristici: se formeaza prin depunere de sedimente intr-un fost golf. Altitudinea maxima 12 m in grindul Letea. Un rol important la formarea deltei l-au avut aluviunile aduse si depuse de Dunare. Prezenta curentilor circulari care au determinat formarea grindurilor.

Marea Neagra este o mare inchisa => lipsa mareelor (sub 30 cm).

13 % din portiunile de uscat din delta= grinduri. Exista 3 tipuri de grinduri: fluviatile sau longitudinale ( de o parte si de alta a bratelor Dunarii); fluvio-maritime sau transversale ( Letea, Saraturile, Caraorman); continentale (exemplu: grindul Chilia).

Bratele Dunarii sunt: N- Chilia – 60 % din volumul total al apelor. Pe acest brat se formeaza o delta secundara cu 40-80 m pe an. In centru- Sulina 18,8 % din volumul total al apelor. Acest brat este cel mai drept dintre cele 3. La varsarea bratului in marea Neagra s-a format „bara de la Sulina” -> aluviunile depuse la gura de varsare ce impiedica navigatia. In nord bratul Sfantul Gheorghe transporta 21,2 % din volumul total al apelor. La varsare in marea Neagra exista doua insule: Sacalinul Mic si Sacalinul Mare. 


Articole asemanatoare cu Unitatile majore de relief din Romania

  1. Dinamica placilor tectonice din Rom.. citeste articolul

    Pe teritoriul Romaniei actioneaza 3 placi tectonice: 1. Placa intra-alpina: mobila. Sedeplaseaza spe est si sud-est. A condus la formarea muntilor Carpati si a depresiunii colinare a Transilvaniei.       2. Plac..

    Categorie: Lectii Geografie

  2. Tarile vecine cu Romania citeste articolul

    SerbiaRelief: Alpii Dinarici, Muntii Carpati, campia Panonica (Voievodina).Rauri: Dunare, Drava, Sava, Morava, Tisa.Clima: temperata de tranzitie. Alpii Dinarici nu permit patrunderea influentelor submediteraneene.Orase: Novi Sad, Pancevo.Resurse:..

    Categorie: Lectii Geografie

  3. Industria citeste articolul

    Industria energiei electrice                 O treime din productia de energie electrica este obtinuta in Europa. Jumatate din energia electrica din Europa este obtinuta in..

    Categorie: Lectii Geografie

  4. Hidrografia Europei si a Romaniei citeste articolul

    Europa   Apele oceanice:  In nord : Marea Barents, Marea Alba, Marea Baltica, Marea Nordului, Marea Manecii. In vest : Oceanul Atlantic. In sud : Marea Ligurica, Marea Tireniana, Marea Ionica, Marea Adriatica, Marea Egee..

    Categorie: Lectii Geografie

  5. Europa si Romania - elemente geogra.. citeste articolul

    Caracteristici generale ale Europei si ale Romaniei. Europa, penultimul continent ca suprafata (104 milioane km patrati), populatie- 700 milioane locuitori, densitate 70 locuitori. Limita care separa Europa de Asia este formata din muntii U..

    Categorie: Lectii Geografie

  6. Harta altitudini Romania citeste articolul

    Aceasta harta va ajuta sa invatati in mod rapid si eficient altitudinile din Romania, pornind de la campii si urcand pana la munti. Descarca harta in pc ( 5015px x 3758px )

    Categorie: Lectii Geografie